Adeline`s stuff

De cateva saptamani vietuiesc undeva la intretaierea a doua universuri paralele. Stiu, in mod normal paralele nu se intalnesc, dar universurile mele fac exceptie.

Astfel, intr-unul dintre universurile mele, astazi era marti. In celalalt univers, astazi era joi. Se numea tot marti, dar se vroia a fi joi.

Ma trezesc de dimineata, in cel de-al doilea univers. Ma imbrac alene. Ma invart prin camera pana in momentul in care sunt in intarziere.
Pornesc la drum. Ma lupt cu nisipurile miscatoare de pe strada mea. Alerg dupa tramvai. Ma precipit pe holurile universitatii. Desi in intarziere, vizitez si avizierul… poate poate e ceva nou pe acolo. Si intr-adevar, ceva nou pentru mine: nu aveam cursuri!

Am trecut prin exact aceeasi experienta miercurea trecuta, cand din nou, eram convinsa ca este joi si am sarit ca arsa cand mi s-a spus ca este miercuri si am cursuri pana la 22:00.

Ok, aveam oricum treaba la secretariat… dar acesta se deschide abia la orele 12:00. Profit de ocazie si merg pana in centru la banci.

In centrul orasului au aparut tarabute din acelea cu porcarii de sezon. Vantul, constant in primul univers, mi-a suflat o bucata de hartie din maini. Am alergat repejor dupa aceasta ca sa o arunc la gunoi, unde-i era locul. Hartia, indrazneata, a aterizat intre doua masute. Ma aventurez dupa dumneaei. Cand sa ma aplec spre locul aterizarii, vantul, la fel de constant, dã o “rafala” printre exponatele tarabei din dreapta mea si arunca spre mine cu o vaza de lut. Daca eram putin mai inceata, capul meu si vaza respectiva s-ar fi imprietenit… asa… la intretaiere de universuri.

Intamplarea m-a pus pe ganduri. M-am complacut vietii intre doua universuri pentru ca ma scutea de efortul de a le intelege pe deplin, de a tine pasul cu ele. Daca vantul, fiind perceptibil tuturor, era din primul univers, nu vroia oare sa-mi transmita ceva? Ceva de genul: Wake up, you stupid ho or I`ll smash your head.