Inapoi la Pestalozzi
Nu am rezistat mult fara el. M-am intors la iubirea mea din liceu. Dupa ce timp de 3 ani am avut vremuri bune si mai putin bine cu Pârvan ma intorc la cel care timp de 4 ani m-a asteptat in fiecare dimineata arzand de dorinta de a ma vedea. Pe mine si inca vreo cateva sute de elevi, liceeni, studenti si nu numai.
Daca in anii terminali ai liceului am inceput sa ma port necorespunzator admiratiei sale fata de mine si l-am lasat deseori sa ma astepte pana la orele pranzului sper ca de data aceasta relatia noastra sa decurga fara probleme.
Cine e Pestalozzi? Pestalozzi este cel ce a dat numele strazii pe care se gaseste liceul teoretic Jean Louis Calderon, ce l-am absolvit in urma cu cativa anisori. De maine, ma mut doua numere mai incolo unde se gaseste Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor si unde voi urma cursurile masterale.
Publicitate şi promovarea vinzărilor se intituleaza specializarea si sufar teribil ca deocamdata nu am orar, nu stiu unde mi se gaseste avizierul si mai ales pentru ca pentru prima data in viata mea va trebui sa-mi platesc studiile (in sensul ca pentru mine pana si fondul scolii era optional!).
Am fost a 14-a pe o lista unde fericiti urmau sa fie doar primii 8… Cel mai grav este ca inca nu m-am resemnat gandului si ma gandesc cum sa fac sa nu-mi dau salariul UVT-ului. Nu se simte nimeni generos?



3 comments
Permalink • 1
generozitatea ar trebui să vină din partea firmei la care lucrezi. zic eu. căci ei vor beneficia de cunoştinţele pe care tu le vei acumula ca masterand. aaah… uitasem… suntem în România
Permalink • 2
Acum degeaba o sa te duci inainte de pranz. Probabil o sa ai ore seara.
Permalink • 3
@alepse: Daaa, angajatorii mei cred in invatare continua la locul de munca. Restul e pe banii mei. Ca doar de aia ma platesc
@Paula: Nici nu insinuam ca m-as duce, sper doar sa ni se potriveasca programele mai bine.