In urma cu cateva luni bune, prin februarie, am fotografiat un cos de gunoi – sau mai degraba am sesizat lipsa acestuia pentru un fotoreportaj: Despre gunoaie.

In urma cu o luna, aflandu-ma in trecere pe langa magazinul Bega, am descoperit cu stupoare ca vedeta articolului meu, cosul de gunoi, a suferit o metamorfoza.

Cineva cu minimum de spirit civic si cu o lada de lemn la dispozitie a improvizat un cos de gunoi pentru ca trecatorii sa nu-si mai arboreze gunoaiele de stalpul ce marca absenta cosului de gunoi. Foarte frumos.

Iar in cele din urma, a intervenit si providenta iar cosul de gunoi s-a ales si cu o punga de gunoi. Poza facuta aseara:

Nu este o imagine perfecta, stiu. Gunoaiele se scurg in continuare pe langa cosul de gunoi.

Nici nu ar putea fi o imagine ideala deoarece prezenta unui cos nu este de-ajuns pentru a avea un oras curat. Prezenta in sine a cosului ar putea fi eficienta doar intr-o simbioza perfecta cu simtul civic si asumarea unor responsabilitati de catre cetateni.

Pe mine, insa, m-a bucurat sa fiu martora acestei metamorfoze. Mai ales stiind ca sunt alte cosuri de gunoi ce sunt distruse de tot felul de teribilisti si adepti ai vandalismului.

Din pacate nu am poza, dar intr-o dimineata, in drum spre serviciu, am vazut un cos de gunoi ars intr-o statie de firobuz. Ceea ce arata mult mai sumbru decat imaginile de mai sus.