Personae

Toți trecem prin diverse perioade ale vieții în care anumite trăsături, anumite aspecte ale existenței se găsesc sub lupă în „defavoarea” altora. Tind să cred că de-a lungul vieții suntem mai mult de o singură persoană. Cu fiecare nouă experiență marcantă devenim altcineva. Cineva mai bun, mai rău, mai înțelept, mai trist sau mai fericit.

În cazul meu fiecare dintre aceste perioade a fost marcată cu un alterego, cu o „persona”. Atenție, urmează un scurt „remember”. :)

Până pe la 6 ani, eram convinsă că sunt băiat, prin urmare faptul că eram strigată „Adi” corespundea perfect. Ulterior, când au inceput să se vadă semnele cum că de fapt sunt fetiță, am impus grupului meu de prieteni de pe atunci să-mi zică Ada. :)

Pe prima mea învățătoare o chema Zoe. De ea nu mi-a plăcut, dar mi-a plăcut foarte mult numele ei. Mai exact, litera cu care începea. Cam în acest moment al vieții mele a început obsesia pentru litera Z. Am căutat atunci cu disperare alte nume care să înceapă cu Z. Nu am găsit, dar am inventat eu unul: Zeonora. Evident, mi l-am și atribuit.

În clasele 2-5 mă semnam WEnache Zeonora Domina Sissi. Peste tot. Așa scria pe toate caietele mele. W-ul din fața numelui de familie nu mi l-am putut explica prea bine nici pe atunci. Îmi plăcea mie cum arată, și gata. Zeonora am explicat de unde vine. Domina era varianta feminină a băiatului de care m-am îndrăgostit în vacanța de vară dintre clasa I și clasa a II-a (dragoste ce m-a ținut până în al doilea semestru al clasei a V-a. Beat that! :D) Sissi venea de la Elisabeta împărăteasa Austro-Ungariei - un personaj ce mi-a marcat foarte puternic copilăria.

În clasa a V-a m-am îndrăgostit de un alt băiat iar numele meu a devenit WEnache Zeonora Daniela Sissi. Evident, pe băiat îl chema Daniel. :) Am păstrat această variantă a numelui până la sfârșitului gimnaziului. Dintre toate aceste nume apelativul era acela de Sissi.

În liceu am intrat clean, fără niciun pseudonim auto-impus. Nu a durat mult, evident. La puțin timp după începerea liceului am descoperit mIRC-ul. Aici mi-am dat frâu liber imaginației și personalităților ce se dezvoltau continuu în interiorul meu. Dacă am început prin a fi o simplă „ade^^”, în scurt timp am devenit MissShady - fană Eminem, deținătoare a canalului #infinite și operator (@) pe #timisoara (printre alte 32 de canale). De-a lungul anilor, deși „persona” de MissShady a rămas constată am trecut prin tot felul de pseudonime: HaCkAGirL (îndrăgosteală de un hacker), ComicSans (eram fană a fontului), AliasHell (perioadă emo), InSeparabiL (îndrăgosteală, de același hacker - m-a ținut puțin peste 3 ani), patru (în onoarea obsesiei mele pentru cifra 4), AngelSCry (altă perioadă emo), punct (un moment de răscruce), Foame (puțin bulimică), zyx, Hedonism (conceptul filosofic preferat, în liceu).  Spre finalul experienței Undernet, în ultimii doi ani, am devenit Adeline. Acest lucru nu înseamnă că oamenii pe care i-am cunoscut în perioada respectivă nu mă apelează în continuare MissShady. :)

La fostul job am avut vreo 5 pseudonime. Cel mai des folosite erau: Janine, Linda și Lu. Janine pentru că Adeline era luat, mă cheamă și Gianina și acesta părea a fi cel mai la îndemână. Linda pentru că era un nume ce mi-a plăcut în liceu. Lu pentru că era scurt și înseamnă faimă și război.

În prezent, deși folosesc în continuare Adeline, respectiv zAdeline drept login ID/pseudo/username etc, mă simt foarte Adelina Enache și pe toate profilele mele pseudonimul este insoțit de numele real.

Dar timpul nu este pierdut. Cine știe cine voi fi mâine. :)

PS: Acum mai sunt și Status Pimperiță aka Mizz Purple Funk. :D