Eu nu știu cu bloggeri mari, bloggeri mici.. bloggeri vechi, bloggeri noi. Dacă ar fi să luam așa eu sunt veche, dar mică. Dar cine a zis că vreau să fiu mare. În schimb, în ultimele două luni am făcut un experiment cu privire la frecvență și stil, să văd dacă-mi pot reintra în mână să scriu cum o făceam pe vremuri. Keep reading »
După cum am zis aici, am început să mă uit când, cum la televizor. Nu-mi iese zilnic, dar zilele acestea mi-am găsit timp și să-mi fac culcuș în fața televizorului.
Uitându-mă pe Discovery am văzut o reclamă ale cărei scopuri sunt dintre cele mai lăudabile. Era un spot ce promova laptele. Adică ideea de a bea lapte. La care subscriu. Numai ce am băut jumătate de litru. 
Keep reading »
Nu am știut niciodată să cer chestii. Nici pentru mine, nici pentru alții. De aceea, rareori m-am implicat în așa-zisele campanii sociale.
Totuși, am o prietenă ce lucrează la un centru maternal care are contact direct cu un fenomen de care mulți sunt străini. Sau poate nu sunt, dar încearcă să uite acest lucru. I-am oferit un spațiu în care să vorbească despre lucrurile cu care se confruntă zi de zi. Și ar mai vrea și să vă roage ceva. Vedeți în continuare. Keep reading »
Conform stării mele actuale, săptămâna aceasta am adunat o serie de linkuri, imagini, clipuri motivaționale / inspiraționale. Poate vă inspiră și pe voi.
Și în social media este nevoie de inspirație. „Cel mai de succes marketer este cel care se integrează în viețile celor care-l urmăresc.” Doar o mică parte din 10 citate inspiraționale despre social media. Keep reading »
O zi agitată. Oameni agitați. Oameni care se grăbesc undeva. Oameni stresați care vor naibii să ajungă undeva, să-și rezolve probleme arzătoare. Fie că e vorba de probleme legate de serviciu, de a-și umple stomacul cu ceva, de a-și ridica copiii de la școală/grădiniță, de a ajunge la doctor pentru că nu mai suferă amânare durerile de spate sau de a ajunge la sala de fitness în încercarea de a gestiona problema singuri. Keep reading »
I have been listening to this song for three days now and I can tell you one thing… it isn’t about love.
It about the things we think we need versus the things we actually need and about how much we really need them. Just to be ok.
It’s never enough.
Am menționat, inclusiv în descrierea mea, că îmi place să colecționez lucruri. Cineva naiv s-ar fi putut gândi că e vorba de colecții de timbre, artizanat, antichități, relicve sau ce-o mai fi colecționând oamenii. Keep reading »
De regulă, ies des în oraș. Consider evenimentele a doua mea ocupație. Îmi place să fiu acolo, în mijlocul lumii, să mă simt bine, să uit de mine, să mă bucur de muzică și toate cele.
Totuși, am o regulă. Bine, eu am multe reguli de felul meu. Toate regulile posibile și imposibile. 
Aceasta este o regulă… specială. Oricât de bine merg lucrurile, dacă ajung să casc de mai mult de 3 ori înseamnă că e timpul să plec acasă. Cateodată se întâmplă să fie chiar când mi-e lumea mai dragă, dar fac tot posibilul să nu mă abat de la regulă. Keep reading »
Sunt pieton. Sunt pieton și, deci, merg pe jos. Astăzi a plouat mai toată ziua în minunata noastră Timișoara.
Șoferii nu prea par să țină cont de existența pietonilor. Și ce dacă e baltă mare, chiar lângă trotuar? Ei pe acolo merg și pentru că se grăbesc, apăsă și accelerația. Și stropesc pietonii, care parcă s-au oferit voluntari să colecteze ceea ce gurile de canal nu au putut. Keep reading »
De câteva saptamâni îmi tot ademenesc colegii de la birou cu niște deserturi de cocos foarte delicioase. De ademenitul cu mâncare nu s-a pus problema deoarece avem meniuri foarte distincte. Totuși, pentru vegetarienii sau cei aflați în căutare de mâncare de post ce aterizează pe blogul meu, am o recomandare. Keep reading »
